Cu masina pe plaja?

   

   Acum ceva vreme, un fost coleg de facultate m-a rugat sa scriu despre cum am ramas cu masina in nisip pe plaja. Eram prieteni foarte buni, 4 persoane: 2 fete ( Marcela si Cleopatra) si 2 baieti (Marius si Liviu). In momentul acela, era doar prietenie de dragul timpului petrecut impreuna. Bine, timp petrecut impreuna inseamna experiente impreuna... din unele inveti, din altele nu. Au fost ani frumosi, memorii frumoase .. "ca la 20 de ani". Nu am scris pana acum, am incercat sa inteleg ce a fost de invatat din experienta asta cu masina pe plaja ( in afara faptului ca nu e bine sa te duci cu masina pe plaja - pe nisip moale.... in apa nici atat - noi nu am intrat in apa).
         Acum mai toata lumea merge cu masina pe plaja, nu am inteles niciodata de ce : eu una ador sa simt nisipul sub talpi. In 1993 , nu prea se intampla asta, sau cel putin eu nu stiu sa se fi intamplat.
         Am ajuns dupa pranz, dar inainte de apus , pe plaja. Bineinteles ca am nimerit intr-o portiune de nisip moale si de acolo masina nu a mai plecat. Eram singuri pe plaja, pentru ca era primavara - nu incepuse inca sezonul. Am inceput noi - matematicienii - sa facem planuri despre cum am putea iesi de acolo. Am inceput sa facem gropi cu mainile in nisip, pentru a elibera rotile. Partea frumoasa ,cand faci asta primavara, e ca dai peste o gramada de scoici putrezite deja. Mirosul e cel putin memorabil, de neuitat.Nu toata lumea a facut fata mirosului, Cleopatrei i-a venit rau, am luat-o de acolo si am dus-o intr-un loc cu aer curat. Am continuat noi sa sapam si sa incercam sa scoatem masina .... ore in sir, fara succes. Pana la urma au aparut nu stiu de unde... din zona - eram pe la Cazino sau pe la Bucuresti (Yaki - acum) 2 lucratori. Incepuse sa se insereze. Impreuna cu ei, am ridicat pur si simplu masina si am pus-o pe un teren mai stabil, pe scanduri.... gandindu-ma acum : probabil mai vazusera masini pe acolo. Dupa asta, am reusit sa plecam. Bineinteles eram cu totii foarte bucurosi, era bucurie aceea a copilului care a facut o boroboata si a scapat nepedepsit... Am mers si am mancat deja traditionalul pentru noi parfait - vis-a-vis de liceul (acum colegiu) Mircea cel Batran... euforia noastra deranja, de fapt ,pe toata lumea, dar noua nu prea ne pasa....
          A doua zi, Marius ne-a luat si la rugamintile tatalui lui a adus masina la mine acasa (eram singura care locuia la casa)  si am spalat-o ... mirosea masina atunci ca o "pescarie"... dar cu peste putrezit. A fost un alt moment de joaca si bucurie.... ne-am jucat si am spalat si masina.

     Zilele astea, m-am tot gandit la intamplarea asta si la ce ar putea sa insemne in afara de "NU VA DUCETI CU MASINA PE PLAJA DACA NU SUNTETI PREGATITI SA SUPORTATI CONSECINTELE". Adevarul e ca daca ma gandesc, lectiile ar fi cam asa :
        1. Societatea ne invata ca o femeie e slaba si fragila. In momente critice, ma gandesc eu, ar trebui sa lase deoparte slabiciunea si fragilitatea si sa ajute la depasirea situatiei. Nu am nimic cu Cleopatra, sunt convinsa ca nu a mai rezistat mirosului... asta ne-a lasat pe noi in trei, in loc de patru. Acum depinde si de cum iti alegi cercul de prieteni.... pe atunci nu stiam mare lucru. Privind in urma, cred ca o femeie ar fi bine sa stie cand sa fie fragila si cand sa fie puternica.
       2. Sunt momente in viata cand singur nu stii cum sa iesi dintr-o situatie si ai nevoie de ajutor. Si acel ajutor soseste, intr-un fel sau altul. Sub forma unor lucratori care au mai multa experienta, sau poate sub forma unei idei pe care nu ai incercat-o pana atunci. De cele mai multe ori, ajutorul apare cand nu te astepti, intr-un mod cu totul inedit. E minunat sa stii sa "vezi" si sa primesti acel ajutor.
       3. Orice experienta te imbogateste cu ceva, ca moment sau ca lectie. Ai trecut pe acolo si deja stii ce e de facut. Ai depasit situatia.


   Va astept si pe voi sa imi mai spuneti impresii... stiu sigur ca Marius va dori sa mai adauge ceva. Felul in care a vazut el acest moment, acea zi. Mie una imi pare rau acum, in ziua aceea nu am privit cerul si nici marea.... dar cred ca erau superbe ambele. Eram prea concentrata pe problema si apoi era deja intuneric.... am pierdut momentul... Nu am nici o poza de atunci, masina era o Dacie 1310, se intampla in Mamaia.